sâmbătă, 25 august 2018

In „Historia de Omnibuz Gothorum” a lui Joannes Magnus, apărută în anul 1554 la Roma, scrisă în latina medievală, este publicat şi alfabetul getic.

Deci, cine mai spune ca getii nu aveau alfabet? Cine nu studiaza.
http://basarabialiterara.com.md/?p=14964
Grigore Ureche, Miron Costin, corifeii Şcolii Ardelene, Nicolae Iorga şi alţi istorici nu au avut timp să citească lucrarea „Historia de Omnibuz Gothorum” a lui Joannes Magnus, apărută în anul 1554 la Roma, scrisă în latina medievală? Care vorbeşte despre geto-daci ca despre poporul formator al Europei. Mai vorbeşte despre Zamolxis cel care a scris primele legi din istoria omenirii. În această lucrare este publicat şi alfabetul getic. 
În anul 1687, la Upsala apare lucrarea preşedintelui Academiei de Ştiinţe a Suediei, Carolus Lundius, „Zamolxis Primus Getorum Legislator” (nici nu are nevoie de traducere), o lucrare deosebit de documentată despre geto-daci.
În 1862, Felix Colson, cunoscut istoric francez romanofil, publica la Paris „Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques” („Naţionalismul şi renaşterea ţăranilor moldo-vlahi”), care prezintă un mare interes pentru istoria neamului nostru. Tocmai de aceea, pentru a nu fi acuzat de naţionalism (doar este la modă, nu?), mi-am permis să redau traducerea făcută de Valentina Ciaprazi, a părţii ce tratează problema respectivă:
„Care a fost numele regelui legislator al pelasgilor, al italieţilor, al siculilor, al prinţului care i-a făcut să renunţe la starea lor de păstori, al regelui sub care ei s-au dedicat agriculturii, al şefului care i-a condus în Latium? Oare nu se numea el Italicus sau Italius?…Niebuhr (vol.I) adaugă: în interiorul peninsulei, numele de locuri şi a numeroase vestigii dovedesc prezenţa naţiunii pelasgice…Herodot îi numea tesaliani şi originari ai acestui ţinut pe pelasgii care au colonizat Italia. Este evident că descendenţii pelasgilor care trăiesc în număr de mai multe sute de mii, în munţii care au fost leagănul rasei lor antice, cei care populează fosta Dacie, vorbesc încă limba naţională, care în Italia a dat naştere limbii latine” (1).
„Nu ne mai este permis – scrie Felix Colson – să ne îndoim că naţiunile pelasgice nu au fondat poporul latin. Totul concură spre a dovedi că dialectul lor a devenit limba latină. Este incontestabil că pelasgii au contribuit la fondarea Romei. De ce să ne mirăm atunci că un mare număr de autori, că pelasgii panonieni, că pelasgii brutieni din Tesalia, din Macedonia, din Epir, că pelasgii din Dacia au vorbit şi păstrat dialectul lor naţional, pelasgica veche, care a purtat în Italia numele de latina. A fost suficientă prezenţa vulturilor romani pentru a releva lumii existenţa dialectului pelasgic valah în Dacia. El nu a fost importat nici de la legiunile romane, nici de la colonii războinici, transplantaţi pe punctele limită şi fortificate ale regatului lui Decebal.