Deci, cine mai spune ca getii nu aveau alfabet? Cine nu studiaza.
http://basarabialiterara.com.md/?p=14964
Grigore Ureche, Miron Costin, corifeii Şcolii Ardelene, Nicolae Iorga şi
alţi istorici nu au avut timp să citească lucrarea „Historia de
Omnibuz Gothorum” a lui Joannes Magnus, apărută în anul 1554 la Roma,
scrisă în latina medievală? Care vorbeşte despre geto-daci ca despre
poporul formator al Europei. Mai vorbeşte despre Zamolxis cel care a
scris primele legi din istoria omenirii. În această lucrare este
publicat şi alfabetul getic.
În anul 1687, la Upsala apare lucrarea preşedintelui Academiei de
Ştiinţe a Suediei, Carolus Lundius, „Zamolxis Primus Getorum Legislator”
(nici nu are nevoie de traducere), o lucrare deosebit de documentată
despre geto-daci.
În 1862, Felix Colson, cunoscut istoric francez romanofil, publica la
Paris „Nationalite et regeneration des paysans moldo-valaques”
(„Naţionalismul şi renaşterea ţăranilor moldo-vlahi”), care prezintă un
mare interes pentru istoria neamului nostru. Tocmai de aceea, pentru a
nu fi acuzat de naţionalism (doar este la modă, nu?), mi-am permis să
redau traducerea făcută de Valentina Ciaprazi, a părţii ce tratează
problema respectivă:
„Care a fost numele regelui legislator al pelasgilor, al italieţilor, al
siculilor, al prinţului care i-a făcut să renunţe la starea lor de
păstori, al regelui sub care ei s-au dedicat agriculturii, al şefului
care i-a condus în Latium? Oare nu se numea el Italicus sau
Italius?…Niebuhr (vol.I) adaugă: în interiorul peninsulei, numele de
locuri şi a numeroase vestigii dovedesc prezenţa naţiunii
pelasgice…Herodot îi numea tesaliani şi originari ai acestui ţinut pe
pelasgii care au colonizat Italia. Este evident că descendenţii
pelasgilor care trăiesc în număr de mai multe sute de mii, în munţii
care au fost leagănul rasei lor antice, cei care populează fosta Dacie,
vorbesc încă limba naţională, care în Italia a dat naştere limbii
latine” (1).
„Nu ne mai este permis – scrie Felix Colson – să ne îndoim că
naţiunile pelasgice nu au fondat poporul latin. Totul concură spre a
dovedi că dialectul lor a devenit limba latină. Este incontestabil că
pelasgii au contribuit la fondarea Romei. De ce să ne mirăm atunci că un
mare număr de autori, că pelasgii panonieni, că pelasgii brutieni din
Tesalia, din Macedonia, din Epir, că pelasgii din Dacia au vorbit şi
păstrat dialectul lor naţional, pelasgica veche, care a purtat în Italia
numele de latina. A fost suficientă prezenţa vulturilor romani pentru a
releva lumii existenţa dialectului pelasgic valah în Dacia. El nu a
fost importat nici de la legiunile romane, nici de la colonii
războinici, transplantaţi pe punctele limită şi fortificate ale
regatului lui Decebal.