joi, 5 martie 2009

Disclosure Project

Steven Greer si entitatile angelice
www.disclosureproject.org/
În decembrie 1997, Shari era în comă, inconştientă (este vorba despre Shari Adamiak, asistenta doctorului Greer, care a fost iradiata împreună cu el de către serviciile secrete americane pentru a-i opri sa mai facă dezvăluiri despre extraterestrii. Amândoi s-au îmbolnăvit simultan de cancer, dar doctorul Steven Greer a reuşit sa se vindece in mod miraculos cu ajutorul extraterestrilor). În ianuarie 1998, a decedat.

"Am cunoscut multe persoane care au murit, lucrând ca medic la urgenţă. Şi am ştiut dintotdeauna, ca urmare a experienţei mele la limita dintre viaţă şi moarte, că este important, pe cât posibil, ca cineva să te asiste în conexiunea cu divinul, să ajute la clădirea unui pod cu lumina divină. Cultura noastră a uitat momentul sacru al trecerii în nefiinţă. Astăzi, toţi cei bolnavi sunt conectaţi la tuburi, totul este foarte tehnic, dar nu este luat în calcul ce altceva se întâmplă în acel moment, adică atunci când se produce trecerea din planul fizic în lumea celestă şi cea astrală. Vreau să vă relatez această experienţă, pentru că ilustrează ce se poate petrece în această privinţă.

În ianuarie, cei care se ocupau de Shari mi-au cerut să mă duc la Denver. O vizitasem de mai multe ori şi mă implicasem în viaţa ei foarte mult în aceste ultime luni. Dar am spus:

- O să vin când e momentul. Momentul potrivit e cel mai important şi fiecare dintre noi are momentul trecerii sacre pe lumea cealaltă.

Într-o dimineaţă devreme, în timp ce meditam, am ajuns deodată în starea e conştiinţă cosmică şi apoi de conştiinţă divină. Am văzut totalitatea creaţiei în forma a ceea ce unii numesc „oul cosmic”. Imaginaţi-vă: infinit şi în acelaşi timp finit. De jur împrejur era infinitul divin.

Eram una cu aceasta şi conştient de ceea ce trăiam. Apoi am văzut că Shari era acolo, în faţa mea şi ştiam că eu îi arătam cel mai înalt nivel al creaţiei. Ştiam că va trece în infinit, în căminul celest înaintea mea, pentru că era mai aproape de acel loc cosmic infinit, înzestrat cu conştiinţă...

Ştiam că urma să intre acolo şi să devină una cu el. Se poate spune că era veşmântul lui Dumnezeu, trupul lui Dumnezeu. Era expresia totală a Creatorului, a Creaţiei şi a minţii nemărginite. Vedeam totalitatea creaţiei sub forma acestei entităţi magnifice, care arăta ca un sombrero sau ca o galaxie de culoare roşie-roz-portocaliu deschis – asemănătoare unui ou. Era infinită, deşi limitată – plină de bucurie, cu adevărat magnifică. Nu era doar uimitoare din punct de vedere fizic şi celest, ci şi plină de iubire şi frumuseţe.

În timp ce ne apropiam, am auzit un număr infinit de minunaţi îngeri, precum un cor gigantic, care cântau: „Cu toţii suntem o singură fiinţă în spirit” şi repetau acest vers iar şi iar. Privind infinitul, am văzut că fiecare fiinţă creată din cosmos era reprezentată în acesta şi totuşi era o singură fiinţă în această stare de conştiinţă infinită. Din adâncul eternităţii, sunetul acelor voci repeta: „Cu toţii suntem o singură fiinţă în spirit”, iar melodia era atât de minunată, încât nu există cuvintele potrivite pentru a o descrie. Şi în timp ce se petrecea aceasta, m-am dizolvat în acea stare de iubire infinită şi unitate perfectă în conştiinţă.

După ce conştiinţa mea a revenit la realitatea înconjurătoare, m-am uitat la ceas şi am notat ora. Ştiam în sufletul meu că peste şapte perioade de douăzeci şi patru de ore, adică după şapte rotaţii ale Pământului, începând din exact acel moment, va urma clipa trecerii în nefiinţă a lui Shari."